Nu stiu daca v-ati prins de ironia afirmatiei, dar asa este.
Nu mi-a luat multa vreme sa observ ca dincolo de a fi crestin, de Biblie, de principii, dincolo de orice, oamenii sunt impartiti in categorii. Sunt impartiti in categorii tot de oameni.

De obicei imi ia cateva minute pana cand imi dau seama cum sunt rangurile cand intru intr-o camera, sau intr-un grup. E foarte usor sa-ti dai seama cine-i cel mai frumos, cel mai destept, cel mai bogat, cel mai sarac, cel mai prost, cel mai fraier, cel mai smecher si asa mai departe. Si asta doar din comportamentul celorlalti:

Cel frumos e admirat.
Cel bogat are profitori in jurul lui.
Cel sarac e evitat.
Cel prost e luat la misto.
De cel fraier se profita.
De cel “smecher” le e frica.

E foarte simplu. Si toata problema este ca odata incadrat intre anumite limite, cu greu mai iesi de acolo. Si problema e ca noi stim asta. Simtim in ce categorie suntem bagati de altii. Si atunci tot ce facem, facem in asa fel incat sa nu iesim din acele limite, ca nu cumva sa inselam asteptarile celorlalti si sa-i suparam. Stiu persoane inteligente care se cred proaste doar pentru ca cineva le-a spus odata ca sunt proaste. Atat. Desi totul arata contrariul, faptul ca oamenii l-au incadrat acolo, el acolo se vede si nu mai iese de acolo.

Pacat. Vad multi oameni limitati de cei din jur. Aici se vede diferenta dintre invingatorii si invinsii din viata. Zic eu.

Un film romanesc cum nu credeam ca se fac. Nu e pot spune ca e deosebit in vreun fel. E un fel de satirizare a societatii romanesti pupincuriste post-comuniste.

Elemente principale:

Una bucata sef de gara care are boala pe americani si nu-i lasa sa treaca fara actele vamale pe la el prin gara.
Un primar ipocrit si pupincurist care organizeaza o parada ca sa-i impresioneze pe americani.
Niste liceence care ar face orice sa mearga-n america. Si cand zic orice, chiar zic orice (trebuie sa vedeti filmul ca sa-ntelegeti).
Mult rasuflata poveste de dragoste dintre tocilarul clasei si cea mai draguta fata din clasa. Aceeasi fata insa e la fel de disperata sa ajunga in America ca incearca sa combine un american. Dar sunt opriti de geniul “tocilarului”.
Si un reprezentant al guvernului romaniei care conduce o masina de lux americana (ironic), in timp ce in satul respectiv oamenii n-au ce lucra si mor de foame.

Realitati romanesti adica.

Un mic preview ca sa fie interesant:

Imi aduc aminte de o intamplare povestita de James intr-una din predicile sale:

Spunea ca odata un predicator prin diverse circumstante, intarzaie la biserica unde urma sa predice. Si cand a ajuns acolo realizeaza ca si-a lasat costumul acasa. Evident nu se putea sa predice fara costum ca-i sareau babele-n cap de la prima secunda la amvon. Si observa peste drum de biserica un magazin de pompe funebre. Evident ca fiind duminica toate magazinele erau inchise, asa ca a zis ca asta este, macar e costum. Si merge, isi face rost de costum, si ajunge in biserica. Arata ca un costum obisnuit, deci nu s-a facut de ras sau ceva de genul. Era nou nout. Sta el ce sta pe banca, si la un moment dat a vrut sa-si puna o batista in buzunar parca. Si atunci realizeaza ca costumul nu are buzunare. Se uita inauntru, la pantaloni, la sacou, nimic. Nici un buzunar. Era si normal, ce sa faca un om mort cu buzunare, doar nu duce nimic cu el, nu? Acela a fost unul din acele momente care i-a schimbat viata.
Realitatea e crunta. Oricat ai aduna, oricat de bogat ai fi, costumul in care o sa fi inmormantat nu o sa aiba buzunare. Asa se fac ele standard, ca sunt modele simple, ca sunt de lux.
Asta e alt lucru care ma distreaza si intristeaza (seamana cuvintele) in acelasi timp. Faptul ca exista sicrie simple sau de lux. Adica sa fim seriosi,A‚A  orice-ar fi, tot la 3 metri sub pamant va fiA‚A  pus, si nimeni nu-l va mai vedea niciodata. De cel care e in el nici nu mai zic, e clar ca nu beneficiaza de nimic.

De asta nu exista vama-n cer. Ca n-au ce sa controleze

Asta inaintea unui post pe care-l coc de ceva vreme.

Asa-i cu barfele la noi pe-aici.

N-ati avut niciodata sentimentul asta? Eu unul deseori ma plictisesc de mine insumi. Mi-am dat seama ca sunt un om destul de plictisitor. Stau si ma uit la altii care nu se satura niciodata de ei insisi. Ma mira sincer. Oare chiar asa de interesanti sunt?
Acuma serios. Cum nu te poti plictisi de tine insuti? Cum nu te poti plictisi sa te tot gandesti deseori la problemele tale, la bucuriile tale, la lucrurile tale, la hobby-urile tale, la dorintele tale, la gandurile tale?

Ce e culmea e ca sunt usor de recunoscut. Sunt vesnic depresivi, vesnic tristi, vesnic cu probleme, si eterni egoisti. Genul de oameni care cred ca chiar nu exista cineva pe lumea asta care are o problema mai mare decat faptul ca atunci cand se trezesc cafeaua nu mai e calda (la unii li se strica ziua din lucruri de genul).

Eu unul recunosc, nu prea sunt interesant. Dar sunt inconjurat de oameni interesanti, si asta ma distrage de la prostiile mele, altfel cred ca as muri de plictiseala.

Voi nu va plictisiti?

Ne reintregim incet si sigur…mai asteptam pe deli si pe onisim.

Kramer rupe tot, din nou.

Oare ce-ar fi lumea asta daca am fi toti la fel de sinceri ca si Kramer?

In semifinale

Apoi in finale

Desi pe youtube cica e vechi, eu abia acum am dat de el. Dar merge.

Nu am idee nici pana in ziua de azi cum a ajuns la mine pe hard-disk…merita mentionata neaparat.

De-asta.

Mai am obiceiul sa le compar cu ursii Panda.A‚A  Ce ma distreaza este ca atunci cand i-am zis asta unei fete mai demult, m-a facut incuiat si dus cu pluta cum is toti aia din Romania. Ca voi acolo-n romania sunteti incuiati la minte ca nu stim ce vorbim.
Cand chiar nu e greu sa te uiti pe un produs si sa dai un googleA‚A  search cuA‚A  ingredienteleA‚A  sale.A‚A  As face eu cateva exemple dar nu prea am pe acasa.

Oricum de parca chiar ar impresiona pe cineva vopseaua lavabila.

Cu alte cuvinte, ce se intampla cu un individ cand adopta teoria evolutiei drept adevar, ce se intampla la nivel de grup, la nivel de tara, si intr-un final la nivel global. Incotro ne indreapta evolutia.

Foarte interesant…

Adica Chinezii, la fel de comunisti si de inventivi ca si noi. Astia ar scoate bani si din piatra seaca. Dovada:

Imitatie de Iphone.A‚A  De IPod-urile de la Dana Byte nu mai zic nimic. Cred ca le stiti cu totii. Sincer ii admir pentru perseverenta. Vom vedea curand pe toti manelarii de pe la noi cu IPhone parca vad.

Mi s-au parut interesante. Banuiesc ca stiti cine a fost Wurmbrand. Daca nu, cautati si veti gasi.

Partea 1:

Partea 2: