Am avut, am şi o să am în continuare boală pe fetele materialiste. Şi paradoxal, nu e fiindcă am fost dezamăgit de vreuna (din contră) sau alte lucruri de genul, ci pentru că nu reuşesc să înţeleg următoarea chestie la ele (la materialiste, nu la fetele adevărate).

Dacă tot vor soţi cu bani, de ce îl crede mai bogat pe cel care absoarbe mai ceva ca un absorbant fondurile părinţilor, şi pe cel cu potenţial, muncitor, care nu are porsche cayenne de la părinţi, dar are un amărât de logan din banii lui munciţi de el, e considerat un fraier?

Ca să conving gaiţele ce stau la pândă să mă acuze iar de frustrări exprimate, dau linkul de unde m-a lovit ideea postului:

Dau câteva mostre de materialistă pur sânge, tipa vrea să se despartă de tipul cu logan pe motiv că se face de râs cu el:

voi nu intelegeti. toata lumea ma tachineaza de cand ies cu el. sambata nu a vrut sa mearga in bamboo pe motiv ca nu are bani. m-am oferit eu sa platesc si a spus ca asa ceva nu se face. nu putem sa iesim nicaieri fiindca el nu are bani de nimic. vrea sa mergem doar la mc si in pizzeri dubioase de la el din cartier. nu are nici casa. trebuie sa ne-o tragem la mine fiindca el sta cu parintii. si cand iesim in oras insista sa mergem cu masina lui ca sa fim de rasul curcilor.

Deci totuşi, cât de departe pot merge. Mie unul îmi place de tip că are principii şi ţine la ele. Nu înţeleg însă ce caută cu una ca şi aia, ori nu ştie ce-i poate capul, ori e caz tipic de mântuitor: crede că el o s-o schimbe ) Naivul.

Da, ştiu că nu toate fetele sunt la fel, şamd, nu consider şi niciodată nu am considerat că ar fi, dar revin la întrebarea de mai sus, credeţi că o căsnicie se duce din fondurile părinţilor sau ale familiei?